Cum a devenit viitorul copiilor opțional. Educația juridică, disciplina care i-ar transforma pe copiii de azi în adulții responsabili de mâine

Materiile opționale există pe hârtie, dar din școli lipsesc cu desăvârșire. Teoretic, ele fac parte din programa școlară, practic însă puține sunt cele care-și găsesc locul în orarul elevilor. Printre acestea se numără și Educația juridică., o disciplină care, spun specialiștii consultați de „Adevărul”, i-ar transforma pe copiii de azi în adulții responsabili de mâine.

Educația juridică, o disciplină de bază în formarea adulților responsabili. Sursa foto: arhivă

Bullying-ul, agresiunile, violența sunt doar câteva dintre motivele pentru care educația juridică ar trebui să devină materie obligatorie la școală. Dar nu numai. Să ai informații de bază despre Constituția României, despre legile care guvernează statul de drept, despre faptele penale și consecințele încălcării acestora sunt lucruri definitorii în educația oricărui copil. Sistemul de învățământ românesc este însă încremenit în timp, blocat în paradigme comuniste, croit pe discipline de bază care nu mai sunt suficiente pentru a-i pregăti pe copii pentru viitor. Prin urmare, opționalele, deși există, sunt total ignorate. 

Opționalul,  Cenușăreasa orarului

Sistemul de învățământ bate pasul pe loc de aproape 30 de ani, în timp ce totul în jurul nostru evoluează într-un ritm amețitor, căruia, nici dacă am vrea, nu i-am putea face față. Căci, deși declarativ toată lumea pare că își dorește schimbarea din temelii a școlii românești, nimeni nu face nimic în acest sens.

De ce nu există ore de Educație juridică, de Educație financiară sau pentru sănătate în toate școlile? În primul rând, pentru că opționalele nu au loc în orarul elevilor, încărcat cu materii consacrate: Limba română, Matematică, Fizică, Biologie, Chimie etc. Iar o astfel de situație era previzibilă. Încă de la început, de când aceste opționale au fost introduse pentru prima oară în programa școlară, se știa că vor rămâne, cele mai multe dintre ele, doar pe hârtie, că introducerea acestora în orar va fi dificilă sau chiar imposibilă.

„Premisa absurdă de la care se pleacă este că toți elevii trebuie să învețe de toate. Însă, săptămâna continuă să aibă cinci zile lucrătoare, o zi continuă să aibă șase ore la școală. La liceu. La gimnaziu, elevii fac cel mult 25 de ore pe săptămână, adică cinci ore pe zi în cinci zile lucrătoare. Ori, cum să îndeși în 25, 30 de ore totul? Nu poți. Asta, de fapt, dovedește prostie în stare pură și simplă. Oamenii nu sunt în stare sau nu vor să înțeleagă faptul că nu ai cum, în momentul în care planul-cadru e ocupat cu toate celelalte materii, să introduci și opționale“, a explicat, pentru „Adevărul“, Marian Staș, profesor la Harvard, formator de lideri și unul dintre vizionarii Educației românești.

În al doilea rând, acolo unde există, teoretic, Educație juridică în școli, practic, această materie opțională nu se numără printre preferințele elevilor. Motivul? Copiii aleg materii opționale care să-i ajute să obțină note cât mai mari la examenele naționale. Dacă, de exemplu, la Bacalaureat au examen la Limba engleză, este normal ca elevii să opteze, în timpul liceului, pentru un opțional de Limbă engleză, spun profesorii.

Iată, așadar, un sistem cu circuit închis, inflexibil, care nu permite „derapaje“ – în sensul bun al cuvântului –, deși acestea ar fi doar în interesul elevilor.

De ce au elevii nevoie de educație juridică? 

Elevii nu au nevoie să învețe doar educație juridică. Ei au nevoie să fie informați, iar informația trebuie să țină pasul cu prezentul.

 „Lipsa Educației juridice în școli ne apropie mai degrabă de conceptul de țară bananieră, decât de cel de stat de drept“, a precizat, pentru „Adevărul“, Cosmin Andreica, șeful sindicatului Europol. „Oamenii nu au noțiuni elementare, de bază, în privința legilor care ne guvernează. Nu știu, de pildă, că sunt obligați să se legitimeze dacă un polițist le-o cere. Apoi, am întâlnit persoane care traversau strada prin locuri nepermise și care nu știau că legea prevede amendă pentru astfel de fapte.“

Mai mult, elevii, continuă polițistul, nu știu că a cumpăra un pliculeț cu etnobotanice în valoare de 30 de lei se pedepsește cu dosar penal, chiar dacă vorbim despre o sumă mică de bani. „Ei știu că este interzis să cumperi droguri, dar, hai să fim serioși, cumpăr un singur pliculeț care costă 30 de lei. Ce mare scofală? Că doar nu cumpăr cocaină cu 150 de euro gramul, iau doar niște cristale. În mintea lui, acest tânăr consideră că un preț mic este echivalentul unei fapte mai puțin grave. La asta se rezumă judecata copiilor.“

Din această perspectivă, Cosmin Andreica este de părere că elevilor ar trebui să li se predea Educație juridică încă din clasele primare. „Putem să le vorbim, pentru început, despre regulile de circulație. Să știe, de exemplu, ce se întâmplă dacă merg noaptea cu bicicleta fără a aprinde luminile, ce se întâmplă dacă nu se asigură când traversează strada sau traversează pe culoarea roșie a semaforului“.

De asemenea, încă de la cele mai fragede vârste, copiii ar trebui să recunoască situațiile în care sunt victimele unor fapte antisociale. „Lui George nu-i place de mine. Și mă închide în toaletă, îmi ia mâncarea, mi-o aruncă pe jos, mă scuipă, și-a stins țigara în geaca mea, mă împinge, mă amenință... Dacă un copil ar putea identifica faptul că este victima bullyingului sau a unei agresiuni, ar spune mai departe, iar fapte mai grave ar putea fi prevenite pe viitor“, consideră șeful Europol.

Educația juridică ar trebui să atingă apoi un nou nivel în liceu. „Să vorbim despre instituțiile statului, despre atribuțiile acestora, despre cum funcționează puterile statului etc. Asta ajută și în privința votului, pe viitor, consolidează democrația“. Putem, continuă Cosmin Andreica, să-i educăm pe copii în așa fel încât să punem bazele unei civilizații de secol 21. „Iar atunci vor ști că președintele României nu are atribuții în politica internă, are doar în politica externă, vor înțelege ce este acela un program de guvernare, nu vor mai fi atât de ușor manipulați, vor vedea cine ce-a făcut, ce putea să facă și nu a făcut, dar mai cere un mandat, deși nu a confirmat în primul. Vor ști cum să voteze, pe cine să voteze, vor ști de ce trebuie să se ducă la vot și, foarte important, își vor exercita acest drept fundamental de a-și hotărî singuri viitorul.“

Cum ar trebui implementat proiectul

Construirea unui model curricular axat pe arii de învățare reprezintă, spune Marian Staș, varianta ideală prin care profesorii să fie ghidați înspre o cu totul altă metodă pedagogică, iar elevii pregătiți cu adevărat pentru provocările viitorului. „Ariile de învățare sunt zone de cunoaștere distincte una de cealaltă, dar de aceeași importanță. O să vă dau un exemplu: aria de învățare «Științe». Aici intră geografie, fizică, biologie, chimie. Pot să construiesc o arie care se cheamă, de pildă, «Multiculturalism». Aici intră limbi străine, intră geografie turistică etc. Cu alte cuvinte, vorbim despre o cu totul altă construcție a sistemului de învățământ. Nu e obligatoriu ca elevii să învețe la toate materiile“, și-a explicat el viziunea.

Marian Staș, părintele școlilor-pilot din România, a gândit 8 arii de învățare, module ce ar permite cu lejeritate inserarea unor materii care acum ni se par de domeniul fantasticului. „Copiii trec prin fiecare modul în parte, li se încheie 8 medii pe an. Iar aici avem un dans dinamic între ce înseamnă un trunchi comun și decizia elevilor din oferta școlii. Adică: Limba și Literatura Română este obligatorie pentru toți copiii, Educația fizică, la fel. Dar nu e obligatoriu să facă și Fizică, și Chimie, și Biologie. Și iată cum, dintr-odată, totul este mai flexibil și aerisit, iar noi putem crea premisele pentru diverse alte lucruri“, a precizat specialistul.

Revenind la sistemul actual, chiar și în condițiile date, astfel de opționale ar putea fi integrate cu succes în programa școlară. „Să luăm ca exemplu chiar educația juridică. Se pot construi niște module, de exemplu, în „Săptămâna Altfel”. Un astfel de proiect este deja implementat în anumite licee. Am lucrat intens la asta împreună cu mai mulți judecători. Ce am făcut, concret? Am scris niște spețe care fuseseră deja judecate de Tribunal, le-am prezentat copiilor care le-au rejudecat punându-se în pielea unui judecător. Au făcut exerciții de lucru în echipă, cu Constituția lângă ei. Ideea a fost să-i scoatem din clasicul „debate”, în care unii sunt avocați și alții procurori, și să-i punem în postura de judecători care să ia o decizie și să și-o asume”, a explicat Marian Staș. 

Dacă se vrea se poate, este concluzia specialistului. Cât despre cine le-ar preda elevilor astfel de noțiuni, sarcina cade pe umerii profesorilor. „Avem nevoie de profesori specializați. Din facultatea de drept ar trebui să iasă oameni de drept și profesori de științe juridice. În anul întâi să se facă 60% materii juridice, 40% pedagogie, în anul doi fifty- fifty și în anul trei să se facă 40% materii juridice și 60% pedagogie”. Mai mult, există o lege care extinde conceptul de normă didactică: legea 188 din 2020 care adaugă la norma didactică a unui profesor și alte activități nedidactice. Însă profesorii trebuie să vrea, iar apoi să depună puțin efort în acest sens. „Ideal ar fi ca un dascăl să aibă 30% din normă creta în mână, iar restul de 70% din normă să fie dedicat pentru consiliere de carieră, mentorat, diferite proiecte în scoală etc”, mai spune Marian Staș.